Documentul poate descărcat aici, sau poate fi vizualizat mai jos.

La 24 februarie a.c. în Republica Moldova s-au desfășurat alegerile parlamentare ordinare. Pentru prima dată, alegerile s-au desfășurat în baza sistemului electoral mixt, când 50 de deputați au fost aleși pe baza sistemului proporțional pe liste de partid, iar 51 de parlamentari – pe baza sistemului majoritar în circumscripții uninominale.

În aceeași zi cu alegerile parlamentare, a avut loc un referendum consultativ legat de reducerea numărului de parlamentari (de la 101 la 61) și cu privire la posibilitatea revocării deputatului (excluderea interdicției mandatului imperativ).

Pornind de la multiplele încălcări ale legislației, dar și ale standardelor unanim recunoscute la nivel internațional, constatăm că alegerile din 24 februarie 2019 nu au fost nici libere, nici corecte.

Astfel, alegerile nu pot fi catalogate ca fiind libere întrucât:

  • Mai mult de jumătate de milion de cetățeni ai Republicii Moldova domiciliați peste hotare nu au reușit să voteze pentru că au pașapoarte cu termen de valabilitate expirat sau din cauza  interdicției de a vota cu buletine de identitate valabile.
  • Sute de mii de cetățeni domiciliați peste hotare nu au reușit să voteze întrucât nu au fost deschise suficiente secții de votare.

De asemenea, alegerile nu pot fi considerate ca fiind corecte întrucât:

  • A fost schimbat sistemul electoral contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția.
  • Circumscripțiile uninominale au fost constituite prin manipularea hotarelor în folosul unor actori politici, folosind practica ”Gerrymandering”, dar și prin încălcarea prevederilor legale.
  • Guvernarea a recurs la hărțuirea fără precedent a opoziției și a exponenților acesteia. În special, trebuie evidențiate acțiunile întreprinse de așa numita comisie parlamentară ”Open Dialog” care a avut ca scop discreditarea opoziției.
  • Cu mai puțin de 3 luni înainte de  alegeri, guvernarea a modificat legislația electorală permițând organizarea, odată cu alegerile parlamentare, a unui referendum, și a exclus interdicția desfășurării agitației electorale în ziua alegerilor. Pe parcurs, s-a dovedit că referendumul a fost un simplu pretext pentru a induce confuzie în rândul alegătorilor, iar excluderea interdicției de a desfășura agitație electorală în ziua votului – pentru a ”legaliza” folosirea masivă a resurselor administrative și cumpărarea voturilor în ziua alegerilor.
  • Campania electorală a fost caracterizată de folosirea fără precedent a resurselor administrative și de oferirea de cadouri electorale sau a banilor contra vot. Cu toate că aceste elemente s-au manifestat pe parcursul întregii campanii și au fost constatate și în rapoartele misiunilor de observare a alegerilor, nimeni nu a fost sancționat.
  • Partidele de la guvernare (PD, PSRM, Partidul Șor) au folosit resurse financiare netransparente, iar o bună parte din ele nu au fost declarate conform legii. Un exemplu este plata pentru compania Facebook care a relatat că în conturile sale au ajuns circa 20 de mii de dolari SUA care au legătură cu agitația în favoarea Partidului Democrat. Cu toate că însăși Facebook a spus despre acest lucru, iar acești bani nu au fost declarați prin rapoartele financiare ale Partidului Democrat, CEC a refuzat să examineze contestația și să sancționeze concurentul electoral.
  • CEC, organele electorale și instanțele judecătorești nu au asigurat o examinare justă a sesizărilor și contestațiilor depuse atât înaintea alegerilor, cât și în ziua acestora. Aici poate fi menționată situația abordării selective de către CEC a chestiunii utilizării resurselor administrative: în cazul sesizării depuse de 2 partide apropiate de guvernare (Partidul Liberal și Partidul Șor), aceasta a fost examinată și partea contestată a fost sancționată, pe când în cazul a zeci de sesizări și contestații depuse de către Blocul ”ACUM DA PAS” împotriva Partidului Democrat acestea nici măcar nu au fost examinate.
  • În circumscripțiile nr.47 și 48 constituite pentru locuitorii din Transnistria, au participat un număr record de cetățeni care au fost aduși organizat și care au votat în schimbul unei retribuții de 20 de dolari SUA (sau 400 de lei). Mai mult, unor concurenți electorali nu li s-au asigurat condiții de a face campanie electorală în regiunea separatistă, locuitorii din această regiune nefiind informați despre situația politică din Republica Moldova. În cazul acestor circumscripții, la exercitarea dreptului de vot a fost încălcat principiul votului liber exprimat.
  • Neregulile și incidentele din ziua votării se ridică la 1500, ceea ce depășește de circa 3 ori numărul de incidente înregistrate în ziua turului II al alegerilor prezidențiale din 13 noiembrie 2016.
  • Deși suntem în a doua săptămână de la ziua alegerilor, până în prezent Comisia Electorală Centrală nu a publicat rezultatele alegerilor pe secții de votare. Acest lucru ridică mari semne de întrebare mai ales în contextul în care există inadvertențe semnificative care nu pot fi explicate între numărul voturilor valabile acordate pentru circumscripția națională față de numărul de voturi valabile acordate pentru circumscripțiile uninominale.