Suntem un popor harnic – virtute cu care ne place să ne mândrim. Cu toate acestea, suntem săraci. Motivul principal este că am avut guvernări corupte, incompetente, fără viziune, care nu au investit eficient banul public, care nu au reușit să facă economia atractivă pentru investiții locale și străine. Injustiția și hoțiile fără precedent ale actualei guvernări, atitudinea acaparatoare a organelor de control demotivează puținii oameni de afaceri rămași în țară să investească în noi locuri de muncă, în pregătirea cadrelor și creșterea salariilor. În lipsa oricăror perspective, oamenii pleacă la muncă peste hotare, forța de muncă calificată devenind deficitară.

Ce trebuie să facă o guvernare responsabilă ca să crească veniturile oamenilor pentru ca aceștia să ducă un trai demn?

Viziunea noastră presupune construirea unui stat care creează toate condițiile ca angajații și angajatorii să muncească și să devină productivi pentru propria lor prosperitate. Noi considerăm că locurile noi de muncă și salariile mai mari pot fi asigurate în primul rând prin dezvoltarea sectorului privat. Avem nevoie de o economie construită în jurul talentului și efortului fiecărui cetățean, în jurul inițiativei private. Iar pentru aceasta trebuie să asigurăm un mediu cu adevărat concurențial, trebuie să investim în instruirea și consultarea oamenilor de afaceri, în pregătirea forței de muncă. Doar așa putem construi o economie puternică, care să asigure venituri mari tuturor celor angajați în sectorul privat.  O astfel de economie va genera venituri mai mari la buget care vor fi folosite inclusiv pentru creșterea salariilor pentru cei care lucrează în sectorul public și pentru creșterea pensiilor.

Viitorul Bloc ACUM, creat de PAS, Platforma DA și membri de seamă ai societății civile, vine cu un angajament economic ambițios pentru cetățenii Republicii Moldova – creșterea salariului mediu până la cel puțin 11.000 lei pe lună și a veniturilor tuturor pensionarilor peste nivelul minimului de existență, în 4 ani de mandat.

I. MAJORAREA SALARIULUI MEDIU

Salariul mediu va crește la peste 11.000 lei, de la nivelul actual de 6.500 lei, adică o creștere aproape dublă. Factorul de bază  care va stimula creșterea salariului sunt investițiile, atât cele private, cât și cele publice. Modelul actual de creștere bazat pe consum va fi înlocuit cu modelul de creștere bazat pe investiții.

Stimularea procesului investițional se va sprijini pe 3 piloni:

  1. Construirea unor instituții publice independente și eficiente – care vor spori încrederea în stat a cetățenilor și întreprinderilor și vor contribui și la o mai bună imagine a țării în străinătate.
  2. Consolidarea statului de drept pentru a asigura că legea se aplică în raport cu fiecare cetățean și cu fiecare afacere. Asigurarea regulilor egale de joc în afaceri este cea mai bună metodă de a-i stimula pe antreprenori să investească, aici acasă, în companii, în produse și în angajați.
  3. Combaterea corupției mari – pedepsirea celor care au încălcat flagrant legea și au furat în proporții deosebit de mari patrimoniul public va da un mesaj puternic societății că doar prin muncă cinstită se poate ajunge la prosperitate. Eliminarea corupției va elibera resurse publice care vor fi investite pentru dezvoltarea economică a țării.

Facilitarea creșterii investițiilor private cu o rată medie anuală de 10%

Proasta guvernare a determinat o criză profundă a investițiilor în ultimii ani, care riscă să afecteze dezvoltarea economică pe termen mediu. Ne propunem inversarea acestei situații prin crearea condițiilor pentru sporirea investițiilor private cu 10% anual, cu accent pe sectoarele orientate spre export, inclusiv industrial și agricol. De asemenea, ne angajăm să facilităm creșterea ponderii investițiilor din contul mijloacelor sectorului bancar.

Măsurile principale care vor facilita creșterea investițiilor private:

  1. Asigurarea regulilor egale de joc în afaceri, prin stimularea concurenței oneste, eliminarea monopolurilor de stat și private, combaterea acordurilor de cartel.
  2. Îmbunătățirea imaginii țării la nivel internațional prin politici coerente, combaterea corupției și eficientizarea instituțiilor pentru atragerea investițiilor străine.
  3. Reducerea numărului de controale, în special a celor motivate politic și a celor care au ca scop extragerea rentei economice. Excluderea din politica bugetară a statului a articolului privind veniturile bugetare rezultate din amenzi şi alte sancțiuni aplicate businessului pentru nerespectarea legislației fiscale şi vamale.
  4. Asigurarea previzibilității politicilor bugetare și vamale.
  5. Îmbunătățirea accesului la credite prin reducerea mărimii rezervelor obligatorii și a ratei de bază.
  6. Asigurarea unui dialog autentic și inclusiv între stat și business.
  7. Stimularea exportului de produse cu valoare adăugată înaltă. Implementarea modelului de dezvoltare economică calitativă și valorificarea potențialului de export al producătorilor autohtoni.
  8. Dezvoltarea capacității infrastructurii de certificare a calității produselor, menite să faciliteze exporturile și să încurajeze implementarea tehnologiilor avansate la întreprinderile autohtone.
  9. Încurajarea inițierii afacerilor noi – Start up prin oferirea de finanțări, co-participării, granturi și prin dezvoltarea capacității de îndrumare.
  10. Implementarea reformelor în educație, în special în învățământul profesional tehnic și superior pentru a ridica nivelul de calificare a forței de muncă.

Un rol important în creșterea veniturilor populației îl vor avea întreprinderile mici și mijlocii, care produc mai puțin de 1/3 din PIB, de 2 ori mai puțin decât în orice altă țară a UE. Deși la noi în țara ÎMM-urile reprezintă peste 98 % din numărul total de întreprinderi, acestea obțin puțin peste 40 % din totalul veniturilor de la vânzări, angajând peste 61 % din toți salariații. Măsurile îndreptate spre susținerea IMM-urilor includ:

  1. Acordarea unor facilități fiscale pentru următorii 5 ani pentru întreprinderile din domeniile strategice ale economiei.
  2. Atragerea resurselor externe pentru finanțarea, în condiții prielnice, a întreprinderilor micro, mici și mijlocii (granturi, dobânzi preferențiale la credite, majorarea semnificativă a Fondului de garantare a creditelor pentru întreprinderile care nu dispun de gaj suficient etc).
  3. Stabilirea în legislația privind achizițiile publice a unei cote minime pentru întreprinderile mici și mijlocii și a unui mecanism funcțional de implementare.
  4. Asigurarea din surse interne și externe a unei rețele de centre de consultare a întreprinderilor micro, mici și mijlocii, precum și pentru înființarea mai multor incubatoare de afaceri cu infrastructură de suport, destinate acestor întreprinderi, precum și a clusterelor, în scopul creşterii productivităţii şi competitivităţii firmelor implicate.
  5. Menținerea pentru următorii 4 ani a sistemului actual de activitate comercială a persoanelor fizice în baza patentei de întreprinzător.

Graficul de mai jos arată corelația dintre rata creșterii investițiilor private și creșterea salariului mediu pe economie.

Creșterea investițiilor publice cu 10-15% anual

Vom depune toate eforturile pentru ca investițiile publice să contribuie la dezvoltarea capitalului uman și a infrastructurii necesare dezvoltării economice. Investițiile publice vor crește din contul eliminării schemelor de corupție prin care se pierd banii publici și din contul eficientizării cheltuielilor existente. Investițiile publice vor fi direcționate, în mod prioritar, către educație, sănătate, autostrăzi și drumuri care leagă localitățile cu centrele raionale, sisteme de alimentare cu apă și canalizare. Aceste investiții vor crea locuri de muncă, dar vor crește totodată și productivitatea resurselor investite de firme.

*

Creșterea medie anuală a salariului mediu între 2019-2023 va atinge aproape 7% în termen reali (luând în calcul inflația), față de 3.5% media anuală dintre 2009-2018. Orice angajat ar trebui să se aștepte la o creștere aproape dublă a salariului său.

Acesta este într-adevăr un angajament ambițios, dar suntem convinși că, concentrându-ne pe investiții, făurirea statului de drept și stabilitate politică, putem să atingem această țintă și chiar să o depășim. Pe lângă creșterea salariului mediu pe economie, ne propunem să asigurăm o creștere a PIB-ului anuală de 7%, care să ne permită să începem procesul de convergență economică cu țările din regiune.

Notă despre metodologie:

Modelul nostru de estimare a salariului mediu în 2023 a folosit date din perioada 2000-2017 pentru următorii indicatori: Active materiale pe termen lung, Deflatorul PIB, Investiții private, Investiții publice, salariul mediu (atât public, cât și privat) și IPC. Estimarea a fost calculată pe baza unei rate anuale de 5% pentru IPC, în perioada 2018-2023.

Descărcați aici setul de date.

Vedeți mai jos un infografic rezumativ despre creșterea salariului mediu anunțată de noi:

II. CREȘTEREA VENITURILOR PENSIONARILOR

În 2018, pensia medie în Republica Moldova reprezintă 23% din salariul mediu calculat, față de anul 2011, când pensia medie atingea 30% din salariul mediu. Scăderea veniturilor oamenilor în etate se întâmplă pe fundalul reducerii populației angajate și creșterii numărului pensionarilor. Doar în ultimii 5 ani, numărul de angajați în economia națională s-a redus cu 23%. Numărul pensionarilor a crescut cu 47.000 persoane în ultimii 5 ani. O mare parte a pensionarilor trăiește în sărăcie, fără a-și putea acoperi necesitățile elementare.

În aceste condiții dramatice, Guvernul a recurs la majorarea vârstei de pensionare fără a le asigura oamenilor și locuri de muncă și nu a întreprins nimic pentru a reanima economia și pentru a asigura venituri stabile din care să poată fi achitate pensii pe potriva contribuțiilor. Datele statistice arată că odată cu majorarea vârstei de pensionare, 130.000 angajați vor muri înainte de atingerea vârstei de pensionare. O categorie însemnată de pensionari cu pensii foarte mici nu a beneficiat de valorizare, iar o altă categorie s-a pomenit cu venituri mai mici după ce compensațiile le-au fost anulate datorită majorării pensiilor cu doar câteva zeci de lei.

Furtul de la pensionari are loc și prin calcularea incorectă a coșului minim de consum. Deși legislația obligă guvernul ca acest coș minim de consum să fie calculat în baza unei metodologii clare, stabilite de un consiliu național independent, responsabil în fața populației, coșul minim de consum este calculat de BNS, după o metodologie obscură.

Blocul ACUM se angajează să crească veniturile tuturor pensionarilor până la nivelul minimului de existență. Acest obiectiv va fi realizat prin majorarea pensiilor și printr-un program de asistență socială care să compenseze veniturile celor care nu au o pensie la nivelul indicat.

Măsurile principale includ:

  1. Creșterea raportului angajați/pensionari prin facilitarea creării locurilor de muncă.
  2. Eliminarea discrepanței între creșterea veniturilor salariale și coeficientul de indexare a pensiilor.
  3. Reducerea dimensiunii economiei tenebre și eliminarea practicii salariilor în plic, lucru care va crește bugetul asigurărilor sociale cu cel puțin 3 miliarde lei.
  4. Adoptarea cadrului legal cu privire la crearea pilonului II de pensii, care să permită angajaților să-și asigure veniturile prin intermediul fondurilor private de pensii.
  5. Rezolvarea problemei stabilirii mărimii corecte a pensiilor pentru situațiile când actele despre contribuții au fost pierdute din cauza instituțiilor în care au lucrat cetățenii respectivi.
  6. Pe termen mediu și lung, asigurarea implementării standardelor europene prin asigurarea unui nivel al pensiei medii de 42% din mărimea salariului mediu pe economie.

Pentru revizuirea coșului minim de existență și asigurarea pensiei la nivelul acestui minim pentru toți pensionarii, Fondul național de pensii  trebuie sporit cu 2,5 miliarde lei. Creșterea nivelului pensiei medii până la nivelul de 42% din salariu va necesita resurse suplimentare de 5 miliarde lei.

Vezi comunicatul de presă de prezentare a angajamentului pe venituri.